Romanian Design Week 2014 – punctat

Printre picaturi – de ploaie – si printre multe alte activitati, am reusit sambata sa vizitez Expozitia Centrala a RDW. Nu mai vazusem pana acum interiorul Palatului Camerei de Comert si din multe puncte de vedere am gasit exact ceea ce ma asteptam sa gasesc: maretie si decadere. Un pic dramatic, stiu, dar in esenta multe monumente ale Bucurestiului vorbesc prin detaliile rafinate de epoci de glorie apuse, pe masura ce vremea si vremurile le rod incet si sigur.

A fost o zi incarcata, pentru ca am insistat si anul acesta sa ma imbulzesc cu miile de bucuresteni care au iesit primeniti din case pentru a vedea muzeele, dar nu am tintit decat doua obiective: expozitia “Haina il face pe om. Sase secole de istorie vestimentara” de la Muzeul de Istorie si turul ghidat al Scolii Centrale, care pentru orice fost sau curent student la “Ion Mincu” este un must see! Am trecut si pe la targul Made in Ro, unde se aflau o parte din exponatele de la RDW, alaturi de autorii lor, si unde am descoperit-o pe minunata Anamaria Dobras, ai carei cercei Albastru de Voronet aproape ca m-au facut sa plang de dor – de ei, desigur!

Tocmai pentru ca au fost atat de multe incat cu greu mi le pot aminti si descrie pe toate, o sa va duc intr-un tur fotografic pe care sper sa il intelegeti mai bine. Asadar, sambata la RDW:

am admirat fresca de pe tavanul salii de la parter si mobilierul “din lumina”

si mi s-a parut ca se potrivesc bine impreuna

mi-am imaginat cum ar fi daca Lacul Morii ar fi napadit de vegetatie…

si un pas mai departe, Bucurestiul

m-am indragostit de ilustratiile fetelor de la Bre

am vazut in realitate scaunele Lana pentru Photoliu

m-am minunat de finetea detaliilor scarii circulare, unde mai toti vizitatorii

popseau cel putin 5 minute pentru fotografii

am studiat Quad Light, un design modelat digital de IDZ Arhitectura

m-am holbat indelung la instalatia – pestii electrici, imi place mie sa-i spun – celor de la Modulab

Electric Brother m-a cam speriat cand am traversat Holul cu Sunete prin bezna, pentru a ajunge apoi la Instalart, unde m-as fi asezat/tolanit pe piesele de mobilier create de designerii romani 

era sa ma impiedic, absorbita de detaliile fascinante ale interiorului

mi-am amintit de facultate privind machetele studentilor arhitecti

m-am speriat din nou – poate asta o fi tema editiei – de multimea

de manechine mascate care prezentau moda

dar mi-a trecut cand am recunoscut creatiile Lanei

si ale Ioanei Ciolacu

bluza cu unicorn as fi luat-o cu mine acasa…

la fel as fi facut si cu bijuteriile Soft Geometry

Una ca Luna

si Alexandra Constantinescu m-au facut sa ma intreb cat este talent

si cat tehnica in realizarea ceramicii decorative

am zambit la flori si la scaunele din lemn ademenitoare si cu trei picioare

m-am jucat cu Play & Cook al colegei Laura Chifiriuc (btw, nu am mai nimic din

acel tabel in frigider/camara, dar tot am aruncat zarurile de cateva ori)

de jucariile brancusiene nu m-am atins, de frica sa nu le stric

dar as fi smotocit nitel pufosii astia mici

am surprins lumina desenand umbre peste desenele altora

am meditat la ce poate insemna oras individ

am urmat firul designului cehesc din 1950 pana in 1990

si mi-am luat la revedere din balcon (nu este reclama mascata,

pur si simplu momentul era prea zen ca sa nu fie imortalizat)

am admirat apoi migala detaliilor unui costum traditional, la Muzeul de Istorie

si am recunoscut valoarea hainei intr-o anumita circumstanta

ce ati alege, pantofii domnitei sau o pereche de Converse?

am facut o ultima oprire la Scoala Centrala de Fete, pentru un tur ghidat

dezamagire – dupa o ora de stat la coada, nu am vizitat decat coridorul principal de la parter

ale carui detalii frumos restaurate am incercat sa le surprind, desi era intuneric

bonus

am incheiat noaptea cutreierand pe stradutele din centru si

descoperind locuri magice – Intr. Armasului si Intr. Sfatului

Imagini: ddjewelry, ©exhibitd