Angela Ciobanu – bijuterie contemporana

Nu scriu despre Angela pentru ca mi-a fost colega, motivul este altul, mult mai practic: este un designer exceptional si merita cu prisosinta sa fie mentionata cu orice ocazie, atunci cand vine vorba de bijuterie contemporana. Parcursul ei a fost unul surprinzator, migrand neasteptat de la arhitectura spre design de bijuterie, urmand apoi formarea practica in acest domeniu si ajungand, in prezent, la o confirmare internationala. Angela Ciobanu este singurul designer roman de bijuterie care a participat la toate cele trei evenimente majore de bijuterie contemporana din Europa: SIERAAD Amsterdam,  INHORGENTA (FORUM INNOVATION) München si, recent, JOYA Barcelona.

Studiul arhitecturii si al geometriei, in special, sunt influente vizibile in bijuteriile Angelei: forme minimaliste, linii clare, piese ce transmit un mesaj puternic. Pe mine m-au cucerit iremediabil! Va invit si pe voi sa o cunoasteti pe Angela Ciobanu:

Angi, spune-ne cum ai facut trecerea de la arhitectura la designul de bijuterii? Ai urmat cursuri de specialitate, sau ai invatat in atelier, de la un bijutier cu experienta? 

Dupa ce am terminat facultatea, am inceput la un moment dat sa desenez bijuterii, fara sa ma gandesc ca desenele se vor materializa candva. Erau „proiecte“ in miniatura si m-a atras ideea de a ma raporta la proportiile corpului uman. Mai tarziu, din intamplare, am intrat in atelierul lui David si, vazandu-i bijuterile, desenele mele mi-au parut mai realizabile (spre rusinea mea, nu ii cunosteam lucrarile pana in acel moment). L-am intrebat daca m-ar putea invata, fiindca la momentul respectiv Scoala de Bijuterie Contemporana nu exista. M-a primit in atelier si acolo a inceput totul. Am petrecut 2 ani in atelier si datorez foarte mult acelei perioade.

Ce transmit creatiile Angelei Ciobanu? Cine poarta aceste bijuterii?

Cred ca ceea ce transmit bijuteriile mele depinde foarte mult de receptor, de cel care le priveste sau le poarta. De fiecare data presupun ca e un alt mesaj, dar mi-as dori ca intotdeauna sa surprinda prin detalii neasteptate atasate unor forme simple in aparenta. Nu intentionez sa sa ma adresez cuiva, unui anumit tip de purtator, dar obiectele isi aleg singure, probabil, persoanele potrivite cu care sa dialogheze. Sunt mai tot timpul oameni cu care mi-ar face placere sa interactionez si dincolo de o relatie strict profesionala, oameni frumosi care cauta frumosul in lucruri. Cei mai multi vin tot din medii creative: arhitecti, designeri, pictori, dansatori, actori. Si da, faptul ca pot gasi o parte din acel frumos in bijuteriile mele ma bucura si ma maguleste.

Creezi bijuterie contemporana, liniile simple si formele geometrice sunt trademark-ul tau. Te-ai gandit vreodata sa incerci o alta directie?

Nu mi-am propus niciodata sa am un trademark, dar liniile simple si formele arhitecturale m-au reprezentat, cel putin pana acum. In ultimul an am experimentat insa mai multe tehnici noi si acest lucru s-a reflectat in bijuteriile mele. Ultimele doua colectii sunt cu mult diferite fata de piesele mele de inceput. Si asta ma bucura. Sper sa nu ajung sa ma repet de la o colectie la alta, doar de dragul de a-mi pastra un ‘trademark’. Cred ca bijuteriile pe care le creez reflecta o parte din gandurile si intamplarile din viata mea. Pentru ca acestea sunt intr-o continua schimbare, ar fi de asteptat ca si bijuteriile sa fie intr-o permanenta schimbare. O mica schimbare, cel putin.

Care consideri ca este cea mai grea parte a muncii tale? Cea mai mare satisfactie?

Cu siguranta cel mai greu imi este sa gasesc o idee de care sa fiu convinsa, multumita. Dupa aceea, lucrurile curg de la sine, chiar daca si partea de executie este de multe ori chinuitoare. Cea mai mare satisfactie o am intotdeauna atunci cand primesc reactiile oamenilor care vad pentru prima oara o bijuterie de-a mea.

In prezent locuiesti in Viena. Exista o comunitate a designerilor de bijuterii acolo, cum compari experienta vieneza cu viata din Romania  (din punct de vedere inter-uman si profesional)? 

Nu imi place sa fac o astfel de comparatie, intre ‘noi’ si ‘ei, pentru ca nu cred ca lucrurile trebuie privite din acest unghi. Viena are deja o traditie a bijuteriei contemporane formate de-a lungul multor ani, prin urmare raportul de forte nu poate fi in favoarea experientei din Romania, desi pentru mine a fost una extrem de pozitiva. Insa este normal sa fie asa. Mediul bijuteriei contemporane romanesti abia incepe sa se formeze, in timp ce vestul are o piata bine definita. Cateva dintre cele mai importante galerii europene de bijuterie contemporana se gasesc in Viena, se organizeaza in permanenta expozitii, exista chiar si o noapte alba a galeriilor de bijuterie. Exista publicatii de specialitate si un public mult mai dispus sa ‘digere’ un astfel de obiect cum este o bijuterie contemporana, experimentala. Dar lucrurile in Romania au evoluat accelerat in ultimii ani, evenimentele in domeniu sunt cu mult mai coerente, publicul mult mai receptiv, apare o generatie noua de designeri foarte creativi. Exista insa doua elemente esentiale care infraneaza foarte mult, din pacate, o evolutie a acestui domeniu care ar putea fi cu mult mai spectaculoasa “la noi”: lipsa (de neinteles pentru mine) de interes a presei fata de bijuteria contemporana si lipsa de interes a – si asa putinelor – magazine care ar putea promova asemenea obiecte si pe creatorii din spatele lor.

Daca nu ai face bijuterie, sau arhitectura, spre ce te-ai orienta? 

Incercam sa formulez un raspuns ceva mai elaborat, dar il voi rezuma la unul mult mai sincer: genti. 🙂

Ce a insemnat pentru tine participarea la principalele targuri de profil europene (SIERAAD Amsterdam, INHORGENTA (FORUM INNOVATION) München si JOYA Barcelona? 

In afara de ocazia unica de a experimenta cele mai mari emotii de la examentul de perspectiva din anul 1 incoace (inaintea fiecarui eveniment, ma tem ca voi ajunge acolo si ma voi face de ras), simplul fapt ca m-am aflat printre atatia oameni talentati m-a bucurat mult si mi-a dat in cele din urma multa incredere in mine si in ceea ce fac. Pe langa asta, sunt evenimente care faciliteaza contacte cu oameni din domeniu din multe parti ale lumii: designeri, galerii, retailer, producatori, jurnalisti. Si legat de ce vorbeam mai devreme, in toate cele trei evenimente, singurul jurnalist vorbitor de limba romana pe care l-am intalnit era din Republica Moldova. Sunt evenimente prea putin importante pentru presa romaneasca deduc, oricare ar fi ea.

Unde putem gasi bijuteriile Angelei Ciobanu?

Momentan, pot fi comandate pe site-ul meu angelaciobanu.ro si pe boticca.com. Din primavara vor fi prezente si in showroomul permanent  JOYA din Barcelona.

Pe cand o noua colectie? La ce ne putem astepta?

In februarie voi prezenta la Inhorgenta o noua colectie, ceva cu mult mai ludic fata de ce am lucrat pana acum.

Angela Ciobanu